Știți, nu, piesa celor de la Alphaville? Ei bine, am avut ocazia să înteleg și semnificația acestui titlu. Pe pielea mea. Pentru că, pentru a deveni rezidenți legali în Coreea pentru cei 2 ani cât se presupune să stăm p-aci, a fost nevoie să ieșim de pe teritoriul țării pentru a primi un nou tip de viză. Cea mai apropiată ambasadă a Coreeii este la Fukuoka, insula Kyushu, Nihon koku.

Mare om ăla care a zis asta. Și l-am crezut mai mult pe cuvânt… Habar n-aveam că o să experimentez asta încă de la începutul „Aventurii Coreea”. Dar…

Nu, nu mă refer aici la ziua în care armata română a întors armele către aliatul său (într-o manieră perfect autohtonă), ci la ziua în care iată, clanul Bucoveanu a părăsit incinta. Respectiv România.

Şi iată că, după ce în urmă cu o săptămână aveam ca destinaţie Georgia, lucrurile se schimbă radical. Georgia pică (“mulţumită” unei stimabile dudui care n-a binevoit să-şi îndeplinească la vreme o obligaţie de serviciu). Plus că job-ul de traduceri pe care mă bazam pentru a câştiga niste bani suplimentari tocmai a picat azi. Din 2 venituri lunare substanţiale într-o ţară interesantă, am ajuns să-mi reconsider poziţia legată de actualul meu loc de muncă. Să mai zică cineva că viaţa nu este interesantă! Şi asta după ce nu mai târziu de ieri primisem mesajul “If it doesn`t get uncomfortable, it`s not an adventure.” Na, acum am aventură. Dar graţie faptului că până acum am trăit şi vreau sa cred că am şi învăţat din ceea ce am trăit, acum ştiu că această aparentă “prăbuşire” a situaţiei (Moni jobless şi traduceri care nu vor mai veni pentru o perioadă nedefinită) nu înseamnă decât că este vremea pentru o altă direcţie. Care va fi ea, incă nu ştiu. Tot ce pot face este să fiu atent de unde apar “semnele”. Pentru că ele apar. O să vedem. Vă ţin la curent…

În sfârşit m-am apucat sa scriu acest “jurnal de bord”. Mi-au trebuit nişte ani să mă decid să-l pornesc. Acum nu-mi rămâne decât să mă ţin de el şi să scriu.

Ca de obicei, am nevoie de o motivaţie! Motivaţia se cheamă Georgia şi se pare că este ţara în care-mi voi petrece următorii 2 ani.